Ca de obicei , după ce mă trezesc, primul lucru care îl fac este să fumez liniştit o ţigară şi să-mi beau cafeaua(deşi lui Chris nu îi place, mai ales partea că fumez dar ce să facă?! ... dacă mă iubeşte, mai trece şi el cu vederea).
Şi stînd azi pe terasă, nu ştiu de ce, mi sa făcut dor de România; mai ales de Ioana , o bună prietenă dea mea, cu care am fost la mai multe cursuri şi acţiuni ale Accept-ului. Mi-au revenit amintiri cu Ioana, de prin Bucureşti, de pe la diverse terase din Bucureşti, de la Predeal şi de la mare din 2006.
Bănuiesc ca oricine şi-ar dori un prieten care ori de câte ori ai nevoie de ajutor, să ţi-l acorde necondiţionat. Aşa este Ioana, care ori de câte de ori am avut nevoie de ceva de la Bucureşti, ea întotdeauna m-a ajutat. Sau dacă mă simţeam super deprimat şi o sunam, ea întotdeauna reuşea să mă aducă pe "linia de plutire". Pot afirma că ea şi încă trei persoane se pot numi cu adevărat prieteni mei, restul sunt cunoştinţe, amici.
Voi câţi prieteni aveţi ?
Pupici (celor care merită :P)
Coty
